Politici europene pentru promovarea mobilității durabile

Politica europeană în domeniul mobilității este orientată în direcția dezvoltării transporturilor ca sector competitiv, cu două deziderate majore de îndeplinit: un nivel mai mare al mobilității și reducerea emisiilor poluante. Documentul care orientează politica Uniunii Europene în transporturi, Cartea albă a Transporturilor 2011, est orientat către realizarea unui sistem competitiv de transporturi care să crească nivelul de mobilitate, să elimine obstacolele majore din mai multe domenii cheie și să stimuleze creșterea economică și crearea de locuri de muncă. Totodată, strategia urmărește reducerea substanțială a dependenței Europei de petrol, cu efect și asupra scăderii emisiilor de carbon generate de sectorul transporturilor, cu 60% până în 2050.

Până în 2050, printre obiectivele cheie se vor număra eliminarea din circulația urbană a automobilelor alimentate cu combustibil convențional, utilizarea unei cote de 40% carburanți durabili cu emisii scăzute de carbon în sectorul aviației și reducerea cu minimum 40% a emisiilor din sectorul transporturilor maritime și transferul a 50% din transportul interurban de persoane și mărfuri pe distanță medie dinspre transportul rutier către transportul feroviar și
maritim/fluvial.

În acest document sunt fixate și câteva obiective în ceea ce privește transportul urban, printre care reducerea cu 50% a automobilelor cu combustibil convențional până în 2030 și eliminarea lor treptată din orașe până în 2050; În ceea ce privește strategia Uniunii Europene în privința mobilității urbane, primul document specific elaborat în acest sens l-a reprezentat Cartea Verde „Către o nouă cultură a mobilității urbane”, apărută în 2007 și unde Comisia Europeană a publicat recomandările în materie de mobilitate urbană. Identificând dificultățile cu care autoritățile locale se confruntă în îndeplinirea cerințelor privind calitatea aerului, Cartea Verde menționează că „extinderea, reabilitarea și modernizarea unor mijloace de transport public urban curat, cum ar fi troleibuzele, tramvaiele, metrourile și căi ferate suburbane, precum și alte proiecte de transport urban durabil ar trebui să fie promovate și susținute în continuare de UE”.

Un pachet mai elaborat dedicat mobilității urbane a apărut la finalul anului 2013. Acesta cuprinde o Comunicare a Comisiei Europene (Împreună pentru o mobilitate urbană competitivă care utilizează eficient resursele), însoțită de o anexă care definește conceptul Planului de Mobilitate Urbană Durabilă și îl recomandă ca pe un instrument deosebit de important în îmbunătățirea accesibilității zonelor urbane și furnizarea de servicii de mobilitate și transport durabile către, prin și în zona urbană respectivă. Patru documente de lucru fac parte de asemenea din acest pachet, dedicate logisticii urbane, dezvoltării sistemelor ITS, siguranței și circulației rutiere în zonele urbane. Recunoscând importanța majoră a orașelor în atingerea obiectivelor strategice ale Uniunii Europene (găzduiesc peste 70% din populația UE și reprezintă aproximativ 85% din PIB-ul Uniunii), acest pachet marchează o intensificare a preocupărilor Comisiei Europene în problemele mobilității urbane.